Prea multe creioane colorate!

De două săptămâni am început să eliberăm casa de tot ce ne e de prisos şi sentimentul de eliberare pe care îl trăiesc este unul măreţ! Cu fiecare sac sau cutie care iese de la noi din casă mă simt, contrar aşteptărilor, mai mulţumită cu ceea ce îmi rămâne! Am constatat că avem mult mai mult decât avem nevoie! Iniţial am făcut singură sortarea jucăriilor şi a jocurilor pe care le dăm/le păstrăm, dar la sugestia soţului meu mi-am făcut curaj să o implic pe Elisa în procesul de decizie...aşa că am răsturnat toate lucrurile în sufragerie,le-am luat pe rând şi am întrebat-o dacă jucăria rămâne la noi sau poate pleca la alţi copii. Deşi am avut unele îndoieli, Elisa a ales gândindu-se serios: şi-a păstrat jucăriile care au avut o poveste de spus sau care i-am amintit de cineva....cam lungă introducere pentru a ajunge aici! Eram pe punctul de a crea seturi de creioane colorate pentru a fi date mai departe. Avem mult prea multe pentru un copil de 3ani care colorează maxim 3 minute la câteva zile! Noi am cumparat doar două seturi unul de lemn şi unul de ceară, ambele cu bază triunghiulară, potrivite pentru prinderea cu 3 degete în timpul folosirii. În rest, toate au fost primite, nici nu mai ştiu de la cine şi cum. Înainte să le dau mai departe, am hotărât să le mai dau o şansă şi să le folosesc pentru ordonarea nuanţelor, de la deschis la închis, o idee de origine montessoriană. Chiar dacă e o improvizaţie, la noi a funcţionat!