10 metode care il incurajeaza pe copil sa citeasca!

Aceasta postare se adreseaza acelor parinti care simt un  potential in copiii lor prescolari si o fereastra de oportunitate care s-a deschis mai devreme (3ani, 4 ani, 5 ani). Totodata, postarea se adreseaza acelor parinti care au copii a caror achizitie in ceea ce priveste scris-cititul intarzie sau este ingreunata de un interes limitat, dificultati cognitive sau lipsa expunerii la suficienti stimuli, desi li s-a predat la scoala scris-cititul.

Aceasta postare NU se adreseaza parintilor care au copii prescolari ce nu manifesta interes, aplecare, dorinta de a invata sa citeasca. NU incurajez fortarea copiilor sa citeasca cu orice pret,mai devreme decat "normele sociale" o recomanda. 

Incurajez parintii sa isi observe copilul, sa profite de interesele lui de moment, sa aiba rabdare si sa se bucure atat de progresele spectaculoase, cat si de munca zilnica.

Asadar, povestea de azi este despre Elisa, fetita noastra mai mare, care acum este in clasa intai.

Ea este genul de copil care a vorbit repede (nu mult mai repede, comparativ cu prietenele ei din Romania), a pronuntat sunete dificile, a formulat propozitii si intrebari, a avut dorinta de a se exprima. Este foarte receptiva la limbaj in general, este interesata de limbi straine, are, credem noi, o aplecare deosebita spre carti.

Pe cand avea aproape 3 ani, mi-am dat seama ca are un auz fonematic foarte bine dezvoltat (adica aude care sunt sunetele de la inceputul, sfarsitul si mijlocul cuvantului in mod clar si distinct). Ne jucam destul de des joculete de genul: cu ce sunet incepe "avion"? , "hai sa gasim cat mai multe cuvinte care incep cu sunetul M" sau "cu ce cuvant rimeaza paine"?.

Un auz fonematic bine dezvoltat este primul semn care arata ca un copil este pregatit sa invete sa scrie si sa citeasca. Asa ca, inainte de a-l invata literele, jucati-va jocurile de mai sus, cantati, invatati-l poezii, faceti jocuri de cuvinte. Desigur, sunt si metode prin care copilul invata sa citeasca foarte devreme, chiar si bebelusii pot invata sa citeasca prin memorie fotografica, dar daca nu ati avut cardurile pregatite cand avea 6 luni, munca e mai grea apoi, sau nu...

Asadar, fara a insista, cand si cand,am invatat-o pe Elisa literele mari si mici de tipar folosind joculete de potrivire cum ar fi acesta, de exemplu:

Apoi, am folosit materialele gasite pe site-ul www.micatelierdecreatie.ro pentru a exersa citire cuvintelor formate din consoana-vocala-consoana, consoana-vocala-consoana-vocala.

Cand avea aproape 5 ani si jumatate am simtit ca este un moment in care, daca i-as oferi mai multe oportunitati de a citi sau de a scrie, "si-ar da drumul" la citit.

Asa ca, am pus pe hartie cateva idei pe care le-am si pus in practica in anul care a urmat. 

1.Retete de prajituri

Elisa e mare fan Jamila si ii place sa reproduca retetele ei, asa ca am profitat de ocazie si, de fiecare data cand alegeam o reteta a Jamilei, ne uitam la clip, scriam eu reteta, apoi o lasam pe ea sa buchiseasca ingredientele.

2.Bilete de orientare

Am creat un fel de vanatoare de comori la noi acasa in care am introdus si biletele cu indicii pe care Elisa sa le citeasca. Descrierea completa a jocului o puteti gasi AICI .

3.Liste de cumparaturi

De departe, cel mai la indemana mi-au fost listele de cumparaturi pentru ca eu, in general, imi fac liste pentru orice, asa ca tot ce a trebuit sa fac a fost sa scriu mai mare si mai citet pentru ca Elisa sa citeasca usor. Au fost si momente in care am lasat-o pe ea sa scrie lucrurile pe care urmeaza sa le cumparam.

4.Mesaje de iubire si incurajare

Am pus in caserola cu mancare de la gradinita, in ghiozdanel sau in buzunar biletele scurte cu : "Elisa, mami si tati te iubesc!" sau "Elisa, azi ai muncit mult la jocul cu zarul, sunt mandra de tine!"(pe acesta inca il mai pastreaza!) .

5.Scrisori la posta/carti postale de la familie

Din pacate, acest punct a ramas doar pe lista mea, nu am reusit sa il punem in practica, dar am decis sa scriu despre el pentru ca s-ar putea sa functioneze la voi!

6.WhatsApp cu bunicul

Desi suntem, in general, stricti cu accesul copiilor la tehnologie, am hotarat sa facem o exceptie atat pentru Elisa, cat si de dragul bunicului. Amandoi au schimbat o vreme mesaje pe telefonul meu, dupa ce, in prealabil l-am rugat pe bunicul Elisei sa ne fie de ajutor in privinta aceasta. Acesta a fost cel mai puternic motor motivational pentru Elisa. Isi iubeste enorm bunicul (si bunicul pe ea!) si era foarte entuziasmata ca poate sa citeasca mesaje de la el. 

7.Citit cu voce tare 

Vorlesen, in limba germana. Actiunea de a citi cuiva. In momente ca acestea iubesc precizia pe care limba germana o poate oferi celui care o vorbeste!

Asadar, am decis ca, desi Elisa ajunsese la momentul in care sa citeasca singura, sa nu ii pun cartea in brate si sa ii zic: "De azi inainte iti citesti singura pentru ca poti!" . Relatia mea cu Elisa a fost foarte puternic influentata de disponibilitatea mea de a-i citi cu voce tare in timp ce este in bratele mele. Ne-am conectat emotional si cognitiv foarte bine si inca nu eram nici una, nici alta, pregatite sa renuntam la asta. Asa ca, mult timp dupa ce Elisa a castigat cursivitate in citire, a preferat sa ii citesc eu.

8.Carti pentru bebelusi / cartile copilariei ei

Mi-am dat seama ca, inainte de a incepe sa cumpar carti pentru cititorii incepatori, pot sa folosesc cartile pe care Elisa le-a iubit cand era foarte mica. Am inceput cu Pipa si Pelle, cartile despre Catelus si Pisicuta pe care bunicii i le-au daruit cand avea un an, cartile de poezii ale Luciei Muntean, sau cartile cu Nasturel de la editura Cartea Copiilor. Matei avea intre 6 luni si 1 an, asa ca Elisa avea si pentru cine sa citeasca (daca el ar fi vrut sa asculte:).

10. Povesti create de noi cu abtibilduri sau stampile

Din nou, inainte de a cumpara carti pentru cititori incepatori disponibile la editurile Gama si DPH, am incercat sa cream noi povesti in care unele cuvinte sunt inlocuite de imagini. Pentru asta am folosit un maculator si abtibilduri sau stampile cu diverse imagini. Am creat impreuna o povestioara si apoi am citit-o.

In final, cand am simtit ca e momentul, i-am dat provocarea de a citi 50 de carti, toate la alegerea ei. A participat cu entuziasm, a citit toate cartile de bebelus ale fratelui ei ca sa ajunga cat mai repede la 50, dar cel mai important este ca a castigat incredere. Asa ca, am sarbatorit evenimentul cu o petrecere si un tort cu crema de ciocolata si capsuni. Scuze pentru fotografie, am facut-o pentru arhiva familiei, nu pentru blog, asa ca ma vad nevoita sa acopar fata copiilor. 

Voi ce metode ati folosit pentru a-i incuraja pe copiii vostri sa citeasca? Sau ce provocari ati intalnit in acest proces si cum le-ati rezolvat? Mai am inca doi copii si deja intuiesc ca lucrurile vor sta mult diferit in ceea ce ii priveste, asa ca, daca aveti sfaturi sau idei, le primesc cu bucurie!