Punguţa cu doi bani
”Punguța cu doi bani” este o povestioară despre care îmi aminteam numai lucruri frumoase, dar ca aproape orice poveste pe care o recitesc ca adult, ma aflu în situația de a o cenzura drastic atunci când o citesc fetițelor noastre. În special Elisa a fost tare atrasă de cartea asta, deși am avut intenția de a o ascunde o vreme. Nu știu cum se face că tot pe aceasta o cerea când o întrebam ce să îi citesc. Așa că, fără să înțeleg prea bine de ce e în seria ”Povești care te învață să gândești”, am scos această ediție de la editura CD Press la vedere și am citit-o așa cum am crezut eu de cuviință, fără să menționez toate expresiile și acțiunile care ar agresa-o. Probabil că atunci când a fost scrisă, copiii stăteau în preajma unor adulți care chiar vorbeau astfel, dar pentru noi nu e cazul din fericire așa că nu am vrut să îi introduc eu o serie de apelative de care nu avem nevoie!
Partea bună e că povestea are la final câteva fișe, dintre care una pe care am folosit-o ca să jucăm un joc cu zarul și pioni reprezentați de doi cocoși de lemn. A fost tare încântată să joace pentru prima dată un astfel de joc, iar eu m-am bucurat că a învățat să își respecte rândul, să accepte să piardă și să țină minte unde erau pionii înainte de ultima mutare.
Pentru Ema am ales o activitate în care am deschis și închis punguțe și cutii pentru a găsi doi bănuți! Am insistat mai mult pe deschiderea și închiderea cutiuței pe care o va folosi la pachet la grădiniță în curând. I-am demonstrat mai întâi fiecare mișcare, am scos bănuții, i-am numărat și i-am pus la loc, demonstrând închiderea recipientului. Bineînțeles că am avut în vedere să i le pun la dispoziție numai când o puteam supraveghea corespunzător.
Acest colțișor tematic realizat cu poze decupate din reviste i-a captat atenția Emei și mi-a folosit pentru a-i arăta părțile corpului unui cocoș și cele ale unei găini. Am mai pus la dispoziție o carte despre ou și cum apare el, carte despre care am mai povestit aici.
Am mai încercat să realizăm un cap de cocoș folosind o farfurie de carton pictată și conturul unei mânuțe drept creastă. Nu a ieșit prea bine, dar le-a plăcut, ca întotdeauna, că picteze.
Ne reîntâlnim curând!
Comentarii
Trimiteți un comentariu